o cutie plina de poze. poze alb-negru, poze color, poze spontane, poze album...astazi mi-am adus aminte de copilarie. defapt nu de copilarie, ci de mine in copilarie. imi este dor de mine de atunci. nu stiu de ce brusc m-am simtit un om sarac.cred defapt ca noua nu ne este dor de anumite perioade din viata noastra, ne regretam defapt pe noi de atunci, pentru ca noi cei de acum nu avem ce sa spunem, nu mai avem ce sa ne spunem...
m-am intalnit cu o prietena, o prietena foarte speciala, la care tin foarte mult...ne uitam una la cealalta, ne stanjeneam una pe cealata cu tacerea dintre noi pana cand ea a decis sa o umple. a umplut-o cu amintiri, povesti despre noi la mare, despre noi la mine in apus si rasarit, despre noi la ea, despre mine in vama, despre noi cantand la un pahar de vin, despre... trecut?! de ce mereu trecut ? in prezent nu mai avem ce sa ne spunem... pe ea o inghite serviciul, visele pe care nu a reusit sa le duca pana la capat, frustrarea ca inafara de oboseala si micile barfe de la servici nu are ce sa-mi povesteasca iar pe mine ma roade in acest moment neputinta, spaima si refuzul de a accepta realitatea . timpul nepetrecut impreuna, anturajul, societatea in care traim, oamenii care ii sunt acum aproape. simt ca milioane de ani ne despart!!
cine e vinovat pt asta ? as vrea sa cred ca restul, ceilalti, aia care te "obliga" sa mergi pe banda rulanta, dar defapt poate ca nu-i asa. poate ca undeva deep inside mai avem inca liberul arbitru sa alegem daca vrem sa lasam oamenii sa treaca prin viata noastra ca pe un peron de tren sau din cand in cand facem "efortul" de ne cobori de pe banda ca sa-i tragem de mana, sa-i luam in brate si sa le aducem aminte ca ei conteaza inca pentru noi.
s-ar putea uneori sa avem sentimentul ca tragem oameni necunoscuti de maneca si sa ne simtim ca niste caraghiosi...da, draga prietena... amintirile conteaza si conteaza inca foarte mult dar eu???
eu mai am inca milioane de cuvinte sa-ti spun, cuvinte care tac in mine pentru ca mi-e teama ca acum e mult prea tarziu sa le mai intelegi...